Socoteala de la targ

E martie. Aprilie imediat. Asta inseamna ca un sfert de an s-a dus deja. Nu pot sa cred ce repede au trecut ultimele 3 luni si cate schimbari s-au petrecut. Trecand de la mai mult sau mai putin traditionalele promisiuni (am auzit si rezolutii zicandu-se) de anul nou la realitatea dura nu e un lucru usor. Sa-ti amintesti ce ganduri mari aveai la inceputul lui ianuarie si unde te-au adus pasii 3 luni mai tarziu nu e tocmai inaltator si satisfacator. Asta bineinteles daca nu umbli in tenisii mei toata ziua (tenisi doar de curand, pana acum vreo 2 saptamani erau botine).

Este vorba aia care spune ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, si in cazul meu nici ca ar pica mai ca nuca in perete. Pentru ca eu nu imi fac socoteala acasa, ci din mers, direct la targ. Ma rog, depinde de cumparaturi. Imi place sa planific pana la cel mai mic-minuscul-invizibil-pentru-ochii-altora detaliu cand vreau sa plec in vacanta undeva. Nu de alta, dar  eu eram aia care se pierdea pe loc drept. Tin minte ca anul trecut, plecand sateanca la oras, mi-am stabilit pana si cu ce linie de metrou o sa circule piciorusele mele, obosite de praful  cu care erau atat de obisnuite. Atunci targul mi-a demonstrat ca are prea multe parcuri si anticariate in drum pentru a ma obosi sa umblu cu metroul. Si, in ideea ca ajung la oras pentru a doua oara in curand, tot o sa umblu cu foicica dupa mine. Poate ca de data asta n-o sa fie *chiar* atat detaliata totusi… Sau da?

Pana acum, sunt multumita de progresul pe care l-am facut. Debitez fara limite pe blogul asta, am inceput sa cunosc orasele Romaniei cum n-am mai facut-o inainte, mi-am luat e-reader (nu conteaza ca nu pot sa ma laud cu el din cauza ca trebuie sa-i dau si definitia de fiecare data) si am mai si inceput un proiect literar de lunga durata sub auspiciile lui Tolstoi. Plus ca mai am si alte furnici care imi umbla prin creieri si care mai depun oua din cand in cand. Totusi, sunt sigura ca m-as fi descurcat mult mai bine daca nu m-as fi culcat pe laurii gloriei mele in ultima luna. Asta nu inseamna ca nu mai am vreme sa ma trezesc la realitate, bineinteles, dar sper s-o fac suficient de repede incat sa nu ma afecteze pe termen lung.

La inceputul anului mi-au spus horoscoapele ca o sa-mi mearga prost in prima jumatate a anului. Sper sa-mi mearga in restul jumatatii ramase cel putin la fel de prost cum mi-a mers pana acum. Si, ca sa fiu optimista, mai sper ca in a doua jumatate a anului sa-mi mearga si mie bine. Sa ajung cu gandurile mai departe decat unii vor sa ajunga cu avionul. Sa visez mai frumos decat unele se machiaza in fata oglinzii. Sa castig mai multa minte decat unii bani. Pentru ca eu la comparativ nu mai am logica.

Advertisements

Leave a comment

Filed under Secrete

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s