Calea, Adevarul si Viata

Weekendul asta se sarbatoreste Pastele. Prin definitie, notiunea de sarbatoare implica haine noi, curatenie luna in casa, timp petrecut alaturi de familie, o scurta vacanta sau poate un mic post, asa, ca idee, si bineinteles, incepand de maine, cozonaci, miel si vin cat incape. Pot sa fiu de acord cu unele dintre acestea, dar altele simt ca nu-si au locul pur si simplu. Nu-si au locul intr-o comunicate care face abuz de abuz, care stie ca se sarbatoreste ceva, dar esenta acelei sarbatori a pierdut-o, care isi pleaca inca fruntea la niste legende a caror esenta din nou a fost pierduta sau prost utilizata.

Daca ar fi sa iau zilele astea la disecat, probabil ca as ajunge la niste contradictii de sta mata-n coada. Asta doar daca folosesc logica pura si, in loc sa ma implic si sa dau din maini, observ. In primul rand, toata treaba asta cu mancatul si cu super-hyper-marketurile deschise chiar si in ziua de Paste. Crestinii care au tinut post sunt sfatuiti (spre binele lor), sa nu se arunce asupra bunatatilor de pe masa de Paste. Si ei ce fac? Nu cred ca are nevoie de raspuns intrebarea asta. Desigur, s-ar putea zice ca daca e sarbatoare, trebuie intai sa ne anuntam burtile de asta, si dupa aia mai vedem cum e. Cozonaci, miel, drob, oua, salate, supe, ciorbe. Totul si cat mai mult din totul. Nu zic ba, mancarea este o placere in viata care nu poate fi negata. Dar putem fi atat de orbi incat sa traim la nivelul la care sa credem ca noi suntem doar corpurile noastre? Si la fiecare mic prilej sa ne hranim corpul? Pentru ca doar atat facem, am impresia uneori.

Apoi toata ideea de slujba de inviere. La 12 fix se celebreaza invierea lui Iisus. OK, fie, e ceva general stabilit. Si se da si paine inmuiata in vin (aka trupul si sangele lui). Fie, si asta e tot ceva general stabilit. Dar sa ne spuna noua religia pe care orbeste o urmam ca suntem nascuti rai si pacatosi si avem nevoie ca cineva sa moara ca noi toti sa fim… mantuiti? Dumnezeu, perfectiunea in sine, creeaza niste fiinte inerent rele si pacatoase? Eu cred ca asta e blasfemia. Se spune ca asa e natura omului, sa fie rau, sa caute doar sa aiba pentru el, sa fie deasupra celuilalt, fara sa-i pese peste cate cadavre calca. Dar oare nu asa am fost crescuti? Nu am fost invatati oare sa ne fie rusine de ceea ce gandim? Nu am fost invatati oare sa ne simtim vinovati? Sentimente care vin din exterior, fara sa aiba de fapt de-a face cu actul in sine. Unde e logica in asta?

De ce am Corp daca nu ma lasa sa ma bucur de El? De ce am Minte daca nu ma lasa s-O folosesc pentru a patrunde taine pe care le-am stiut candva? De ce am Suflet daca trebuie sa-L ignor spre a face placere societatii? Ca sa le inchin pe toate lui dumnezeu, evident. Pentru ca am ajuns la un nivel unde nu Dumnezeu ne-a creat pe noi dupa chipul si asemanarea Lui, ci noi am creat un dumnezeu dupa chipul si asemanarea noastra: dependent de adoratie, psihopat in pedepsirea aproapelui sau, iubitor pe alese.

Advertisements

5 Comments

Filed under Anti-tot

5 responses to “Calea, Adevarul si Viata

  1. Bogdan

    Bravo! Nu o puteam zice mai bine de-atat. Subscriu.

  2. Ovi

    Ia te uita. Surprize supprize.

    Tu ataci o tema extrem de importanta fara o cercetare prealabila amanuntita. De fapt fara o minima informare (dar nu am vrut sa fiu rau “din prima”).

    Pentru informarea ta, oamenii nu sint nascuti rai si pacatosi. Ei ajung asa prin vointa libera daca nu au grija de ei (de sufletul lor).
    Bunul Dumnezeu l-a creat pe om “dupa chipul si asemanarea Lui”. Stii care este o caracteristica fundamentala a lui Dumnezeu? Libertatea de a alege. Omul are libertate totala de a alege. De aici incep discutii multe si complicate.
    Mintea nu ne-a fost data pentru ca sa nu o folosim,dimpotriva. “Mintea este ochiul sufletului” ar fi bine sa nu uiti asta.

    De fapt eu nici nu ma mai mir de “rationamentul” pe care l-ai expus mai sus, este comun multor oameni din zilele noastre, insa iti atrag ca nu e bine sa vorbesti despr lucruri pe care nu le cunosti pentru ca risti sa cazi in greseala.

    Iti sugerez sa vorbesti (gindesti) despre Paste dupa ce stai macar o luna intr-o manastire ortodoxa, dupa ce citesti din greu teologie ortodoxa pentru a vedea cum se pun in realitate problemele.

  3. Nu consider ca trebuie sa ai o “cercetare amanuntita” pentru a avea niste opinii pertinente despre lumea in care traieste. Pentru ca lumea nu inseamna manastiri ortodoxe si seminarii de teologie disponibile doar cercurilor inalte ale societatii. Inseamna sa te uiti in jurul tau si sa iti formezi o parere. Neavizata, fie, daca zici tu.
    Si imi spui tu mie ca oamenii nu sunt nascuti pacatosi cand primul lucru care trebuie facut pentru un nou-nascut pentru a fi acceptat de societate este botezul? Care, chipurile, spala un pacat stramosesc, dar pe care nici azi nu inteleg ce am facut eu ca sa-l merit. Si da, n-am ce zice. Libertate totala. “Daca nu faci cum iti zic eu, si daca nu te pocaiesti te paste iadul” Halal libertate. Ma simt foarte constransa aici sa aleg “ceea ce e corect” Si pana la urma si binele si rau sunt definibile si redefinibile. Dupa cum ne convine noua, oamenilor. Si mai nou, bisericii.
    Imi ajunge cat cunosc, multumesc. Cred in Dumnezeu, as fi o ipocrita sa spun altfel. Dar nu intr-unul meschin, egoist si psihopat.
    Oricum, mersi de sugestii. Fiecare este liber sa creada ceea ce doreste. Sunt sigura ca ciocnirile de opinii sunt unele dintre cele mai sanatoase metode de sport mental. Doar de-aia am si blogul asta.

    • Ovi

      Este obligatoriu sa faci cercetari amanuntite in special cind este vorba de lucruri atit de serioase: ce este Dumnezeu, mintuire, viata, suflet, etc

      Lumea nu inseamna manastiri ortodoxe dar atunci cind vorbesti (scrii) despre Paste este obligatorie documentarea.
      Daca zici ca nu trebuie sa iti formezi decit “o parere” de ce nu scrii parerile tale in legatura cu ecuatiile diferentiale sau fizica atomica, sa zicem. 🙂
      O sa rapsund eu la intrebarea asta: pentru ca unii care sint experti in domeniu te desfiinteaza la prima miscare gresita. Mult mai serios se pune problema in cazul Dumnezeului in care crezi, etc. Pentru ca daca in primul caz risti sa rida lumea de tine in al doilea caz risti sa ajungi in locuri in care nu vrei sa ajungi, ceea ce este mult mai grav.

      In legatura cu botezul sint mai multe de spus. eu nu cred ca un copil se naste cu pacate, consider ca botezul este facut “preventiv”. Din cauza lipsei tale de cunostinte teologice faci o greseala: nu trebuie sa fii botezat(a) ca sa te accepte societatea, trebuie sa fii botezat(a) pentru a te putea numi crestin(a). Sint lucruri diferite.

      Libretatea este totala. Ai (avem) de ales intre iad si Rai. Intre rau si Bine. Atit. Nu exista altceva in afara de aceste doua notiuni (care au si o reflectare cit se poate de reala). Binele si raul nu sint definibile. Suferinta nu o sa fie niciodata “bine”.

      Foarte multa lume spune ca crede in Dumnezeu. Problema e: in care? Si musulmanii cred in asa ceva, si budistii, etc In toata povesta este un lucru de care trebuie sa tinem seama: Adevarul este unul singur. Minciuni sint mii. Problema Dumnezeului in care crezi e capitala. Pentru ca acel dumnezeu s-ar putea sa fie diavol. Si atunci nu e bine.

      Tu comiti o eroare de principiu cind (daca) crezi ca Dumnezeul care a inviat de Pasti este asa cum ai scris tu mai sus (nu mai reproduc blasfemia groaznica). Tine minte (inca) un lucru: Dumnezeu NU are nevoie de om, omul are nevoie de Dumnezeu. Dumnezeu, in calitate de forta Atotputernica poate oricind sa “evapore” toata lumea asta, oameni, etc. Aceasta lume a fost creata din nimic si tot acolo ar putea ajunge intr-o secunda. Dar nu se intimpla asa. Si stii de ce? Pentru ca Dumnezeu il iubeste pe om. Dumnezeul crestin nu vrea ca omul sa se piarda. Asteapta cu rabdare sa se intoarca din pacat. S-a lasat omorit de pacatosi (nebuni) pentru a arata generatiilor care au urmat ce inseamna iubire sau putere dumnezeiasca absoluta. Pentru a le arata generatiilor care au urmat ca moartea (plecarea din lumea asta) nu este ceva definitiv si absolut.

      Discutiile sint luuungi si complicate. Nu uita ca intrebarile astea: ce este Dumnezeu? Ce este sufletul? Ce scop are omul in aceasta lume? etc, au urmarit omenirea dintotdeauna.
      Raspunsul la astfel de intrebari este capital pentru persoana umana.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s