Dragoste cu iz de vintage

Imi amintesc perfect serile acelea. Lanterna si bateriile ieftine 777 erau aliatii mei de baza impotriva intunericului. Problema unui ceai fierbinte nu se putea pune pentru ca ceaiul are tendinta de a se varsa daca nu se afla intr-o cana plasata strategic si inteligent pe o suprafata plata si stabila. Iar plapuma trasa deasupra capului sau patul moale cu greu s-ar califica printre suprafetele stabile. Deci o lanterna, o carte si dincolo de acestea, intunericul. Dar in mintea mea, o lume intreaga.

Apusuri de soare vesel acompaniate de o ceasca de ceai pe veranda, rochii verzi si crinoline haute-couture, mizeria si gloria unui razboi care a adus doar moartea… O lume intreaga ascunsa in doua volume, ambele purtand un titlu somptuos si care ma furnica pana in varfurile picioarelor chiar si acum: “Pe aripile vantului”. Si o autoare care si-a asigurat succesul pentru restul eternitatii probabil: Margaret Mitchell. Poate ca unii ar spune ca acesta nu ar fi neaparat un roman de dragoste in toata puterea cuvantului. In fond, razboiul civil din America celei de-a doua jumatati a secolului XX nu are nimic de-a face cu dragostea. Scarlett O’Hara, fiica rasfatata a unui proprietar de plantatie si cap al unei familii care alta viata decat cea fara griji si plina de petreceri n-a cunoscut. Cadrul romanului este trasat ingrijit si precis, in contextul vremurilor tulburi care preced razboiul: vestile si parerile mai mult sau mai putin avizate despre conflictul iminent se discuta atat in cadru familial, cat si la serate si la balurile de sezon. Problema sociala a sclaviei este serios pusa in roman, fiind ca un fir rosu care strabate povestea de la un capat la celalalt. Se face diferenta insa intre sclavii care muncesc pe camp si cei care muncesc in casa. Acestia din urma sunt loiali stapanilor lor si privesc eliberarea ca un bun de care nu au nevoie. Ceilalti insa devin capi ai revoltelor iscate odata cu izbucnirea razboiului.

Dragostea este insa parte a unei vieti care nu ar putea fi mai mult pe dinafara contextului: Scarlett, interesata de rochii, de frumusete si de captarea atentiei de care atata nevoie. Gemenii familei Tarleton sunt pretendentii principali la mana tinerei domnisoare, insa inima ei e virtual daruita lui Ashley Wilkes. Ceea ce da peste cap viata madmoisellei e aparitia lui Rhett Butler, barbat de o reputatie indoielnica si despre care se spune ca i-ar fi interzis accesul in casele bune ale societatii confederate sudice. Rhett o citeste pe Scarlett din prima, o trateaza ca pe un copil rasfatat ce e si ii vorbeste cu ironie si chiar sarcasm, fara sa cada la picioarele ei. Caracterul lui rebel o atrage, evident si iremediabil, pe tanara sudista si aceasta atractie intre cei doi este scheletul pe care este construit restul romanului.

Romanul asta il citeam cand aveam vreo 13 ani, l-am recitit la 15 si probabil la 17-18. Caracterul lui Scarlett, care a purtat-o prin razboi, a ajutat-o sa treaca peste saracie si catre bunastare, a indemnat-o sa fie egoista, dura si prefacuta uneori, era ideal pentru mine, care cautam un model in viata pe vremea aia. Rhett era, nici mai mult nici mai putin, decat un ideal masculin evident. Dragostea dintre cei doi protagonisti mi se parea interesanta tocmai pentru ca era cu cantec, era un joc al oamenilor maturi, pentru Scarlett un mod de a reintra in lumea celor bogati, iar pentru Rhett un mod de a-si recastiga tineretea si, poate, demnitatea. Un interes ascuns plutea mereu in aer, ca un indiciu care sta in fata ochilor tai, dar parca nu-l poti cuprinde. O sansa noua era asul din maneca mereu pregatit pentru a fi jucat. Poate ca “legendar” este un cuvant prea greu ca sa descrie povestea. Iar “supranatural” duce totul pe alte taramuri, prea indepartate. Perfectiunea romanului sta in faptul ca o portita sta tot timpul deschisa, ca o cortina care se deschide catre o lume dintr-o alta lume. Si tocmai aceasta portita a dat fraza care iti insufla noi puteri cand iti pui capul pe perna seara: “Tomorrow is another day”.

Particip la:
http://www.elefant.ro/blog/scrie-pe-blogul-tau-despre-o-carte-de-dragoste/

Advertisements

Leave a comment

Filed under Gânduri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s