Alte vieti

Era imbracata in alb, un halat scurt de farmacie, cu nasturii incheiati pe jumatate. Parul blond, dar in care se mai recunosteau urmele unor suvite roscate, ii era  strans sever intr-un coc  in crestet. Machiajul discret, de zi, dar deja sters aproape, arunca o oarecare lumina fata ovala, putin palida, putin trasa. Era deja ora 6 dupa-masa, in mintea ei se invarteau deja ganduri de cina, de cumparaturi inainte de cina poate, eventual o plimbare scurta pe malurile inalte ale Dunarii. Fusese o zi prea lunga pentru jumate de ora de alergat, poate maine, cand va fi in tura de dimineata. Degetele complimentate de manichiura frantuzeasca, ii alergau rapid pe tastatura, scria in sistem ultimele date pe ziua care deja se intorcea catre apus.

Cand un client intarziat a intrat pe usa 2 perechi de ochi s-au intors catre el. Eu incercam sa-mi ascund nerabdarea si plictiseala care ma cuprinsesera in ultimul minut intorcand neglijent capul. Ea nu a facut nicio incercare sa stinga lumina care i-a aprins ochii cu jumatate de secunda inainte spalacititi. “Guten Abend”, a zambit strainul. I-a intins blondei cu urme de suvite roscate hartia cu semnatura medicului. Ea i-a intors zambetul, l-a rugat sa astept o clipa. Si o clipa a si fost, s-a intors de parca avea medicamentele pregatite deja sub tejghea. Cand el i-a intins o hartie de 50 degetele li s-au atins, electrizate. Ochii lui verzi au privit in jos, usor intimidati. Ea era un zambet si o stralucire. Vremea parea sa fie un subiect bun de discutie, ploile si un aprilie intunecat nu faceau decat sa intentsifice atmosfera.

El se va intoarce maine, isi va da seama ca spera in secret ca ea sa fie tot acolo, in farmacia din centru, la 6 seara cand el isi va fi incheiat ziua la birourile Audi. Va intra pe usa dar ea va fi fost plecata de ore intregi. Ochii si gandurile ei de un verde sters il vor urmari si vor mai trece zile pana cand el se va intoarce, dar fara sa fie constient unde il duc pasii. Cand privirea lui va cadea din nou pe buzele ei intinse subtire intr-o grimasa de recunoastere pe jumatate ascunsa, obrajii lui se vor inrosi, nu va sti ce cauta, va mormai un nurofen pierdut. Si ii va intinde o alta hartie de 50, vor discuta din nou despre vreme, despre cum Aprilie infloreste si pomii de pe malurile inalte ale Dunarii se inverzesc. Si naturalul isi va urma cursul, anotimpurile se vor schimba, vor fi un el si o ea, momente in trecere.

Alte vieti, mereu alte vieti, mereu alti pasi pe cararea mea neschimbata altfel. Trupuri batute de vant, infasurate in mantale de toamna sau in jachete lejere de piele neagra. Cate doua, cate trei, cate unul. Trupurile mereu se perinda, gandurile si mintile se amesteca si ma invaluie in povesti posibile, improbabile sau incredibile. Jumatati de priviri aruncate in joaca si tigari pe jumatate fumate, toate construiesc o zi din viata. Drumuri de scrum, vartej indescifrabil de drumuri paralele pe care picioare goale ar putea calca. Ar fi putut calca.

Advertisements

Leave a comment

Filed under Uncategorized

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s